Formarea Romaniei

      Prin istoria României se întelege, în mod conventional, istoria regiunii geografice române?ti, a popoarelor care au locuit-o precum ?i a statului Român modern. Una dintre cele mai dezbatute probleme din istoriografia româneasca, problema care de fapt indica însu?i drumul parcurs de aceasta, este problema originilor.Astfel, originile românilor sunt disputate, existând mai multe teorii.
    Dacia si Imperiul Roman
Pentru detalii, vezi: Daci si Dacia romana.
    Se considera ca triburile creatoare ale culturii bronzului pe teritoriul României apartin grupului indo-european al tracilor.Strabon în „Geografia” mentiona ca getii aveau aceeasi limba cu tracii, iar dacii aceeasi limba cu getii.Totusi, prima relatare despre geti apartine lui Herodot.Cucerirea Daciei de catre romani conduce la contopirea celor doua culturi: daco-romanii sunt stramosii poporului român.Dupa ce Dacia a devenit provincie a Imperiul Roman s-au impus elemente de cultura si civilizatie romana, inclusiv latina vulgara care a stat la baza formarii limbii române.


Decebal
Columna lui Traian
Pe baza informatiilor din inscriptia de la Dionysopolis si de la Iordanes, se stie ca sub stapânirea lui Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac.În anul 44 î.Hr., Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii sai.Dupa moartea lui, statul geto-dac se va destrama în 4, apoi în 5 regate.Nucleul statal se mentine în zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus.Statul centralizat dac va atinge apogeul dezvoltarii sale sub Decebal.În aceasta perioada se men?in o serie de conflicte cu Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerita în 106 d.Hr. de împaratul roman Traian.Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliana.

Perioada principatelor si Epoca fanariota
Pentru detalii, vezi: Statele medievale românesti si Epoca fanariota.
În primul mileniu, peste teritoriul României au trecut valuri de popoare migratoare: gotii în secolul III - IV, hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii , uzii si alanii în secolele X - XII si tatarii în secolul XIII.
În secolul al XIII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpati.Mai apoi, în contextul cristalizarii relatiilor feudale, ca urmare a crearii unor conditii interne si externe favorabile (slabirea presiunii ungare si diminuarea dominatiei tatarilor) iau fiinta la sud si est de Carpati statele feudale de sine statatoare Tara Româneasca (1310), sub Basarab I si Moldova (1359), sub Bogdan I.Dintre domnitorii ce au avut un rol mai important, pot fi amintiti: Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares si Dimitrie Cantemir în Moldova, Mircea cel Batrân, Vlad Tepes si Constantin Brâncoveanu în Tara Româneasca si Ioan de Hunedoara în Transilvania. Începând cu sfârsitul secolului al XV-lea cele doua principate intra treptat în sfera de influenta a Imperiului Otoman.


Alexandru Ioan Cuza
Transilvania, parte de-a lungul Evului Mediu a Regatului Ungariei, guvernata de voievozi, devine un principat de sine statator, vasal Imperiului Otoman din 1526. La cumpana secolelor al XVI-lea si al XVII-lea Mihai Viteazul domneste pentru o foarte scurta scurta perioada de vreme peste o buna parte din teritoriul României de astazi.
În secolul al XVIII-lea, Moldova si Tara Româneasca si-au pastrat în continuare autonomia interna, dar în 1711 si 1716 respectiv, începe perioada domnitorilor fanarioti,numiti direct de turci din rândul familiilor nobile de greci din Constantinopol. Prin încheierea pactului dualist în 1867, Transilvania si-a pierdut la scurta vreme resturile autonomiei sale politice, fiind înglobata din punct de vedere politic si administrativ Ungariei.
Unirea si Regatul României
Pentru detalii, vezi: Renasterea nationala a României si Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Românesti.
Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia (sau Tara Româneasca), în anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza.Acesta a fost obligat sa abdice în anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, Cuza fiind obligat sa paraseasca tara.În 1877, România îsi obtine independenta iar în 1881, Carol I este încoronat ca Rege al României.În 1913, România a intra în razboi împotriva Bulgariei, la capatul caruia a obtinut Cadrilaterul.În 1914, regele Carol I moare, rege al României devenind Ferdinand I.
În 1916 România a intrat în Primul Razboi Mondial de partea Antantei.Desi fortele române nu s-au descurcat bine din punct de vedere militar, pâna la sfârsitul razboiului, Imperiile Austriac si Rus s-au dezintegrat; Adunarea Nationala în Transilvania, si Sfatul tarii în Basarabia si Bucovina si-au proclamat Unirea cu România,iar Ferdinand s-a încoronat rege al României la Alba Iulia în 1922.Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamatiile de unire în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaratia celor 14 puncte ale presedintelui american Thomas Woodrow Wilson.

În 1938, regele Carol al II-lea îsi asuma puteri dictatoriale.
Odata cu venirea sa la putere, Ion Gigurtu, presedinte al Consiliului de Ministri, între 4 iulie si 4 septembrie 1940, a declarat ca va duce o politica nazista pro-Axa Berlin–Roma, antisemita si fascist-totalitara. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, prin acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra Transilvaniei (dupa ce Gigurtu a declarat la radio ca România trebuie sa faca sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazista si aderarea totala a României la Axa Berlin–Roma), România a cedat Ungariei nordul Transilvaniei, inclusiv orasul Cluj.Vastele teritorii din Transilvania care au fost cedate de Ion Gigurtu în favoarea Ungariei contineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur.Ion Gigurtu a fost de acord si cu cedarea a 8000 km2 din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei si Uniunii Sovietice, Basarabia Herta si Bucovina de Nord.
Fata de retragerea haotica din Basarabia, cedarile teritoriale, nemultumirea opiniei publice si protestele liderilor politici, regele Carol al II-lea suspenda Constitutia României si îl numeste ca prim-ministru pe Generalul Ion Antonescu. Aceasta, sprijinit de Garda de Fier, cere regelui sa abdice în favoarea fiului sau, Mihai. Apoi, Antonescu îsi asuma puteri dictatoriale si devine sef de stat precum si presedinte al consiliului de ministri. În 1941, ca aliat al Germaniei, România declara razboi Uniunii Sovietice.
România comunista
Pentru detalii, vezi: România socialista.
La data de 23 august 1944, armata sovietica fiind deja în Moldova de nord înca din luna martie, regele Mihai îsi da acordul pentru înlaturarea prin forta a maresalului Antonescu daca acesta va refuza semnarea armistitiului cu Natiunile Unite.În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit si l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliatilor.
La mai putin de 3 ani dupa ce trupele sovietice ocupasera România, în 1947, regele Mihai I este fortat sa abdice si e proclamata Republica Populara Româna - stat al democratiei populare. Regimul instaurat, condus de Partidul Muncitoresc Român, îsi întareste pozitia printr-o politica stalinista de descurajare a oricarei opozitii politice si de distrugere a structurilor economico-sociale ale vechiului regim.La începutul anilor 1960, guvernul român a început sa-si afirme o anumita independenta fata de Uniunea Sovietica,fara însa sa renunte la „cuceririle revolutionare”.În 1965 moare principalul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, dupa care România intra într-o perioada de schimbari.Dupa o scurta lupta pentru putere, în fruntea partidului comunist a venit Nicolae Ceausescu,care a devenit secretar general al Partidului Comunist Român în 1965, presedinte al Consiliului de Stat în 1967 si presedinte al Republicii Socialiste România în 1974. Conducerea lunga de câteva decenii a presedintelui Nicolae Ceausescu a devenit din ce în ce mai opresiva în anii 1980.


Revolutia româna din 1989
România dupa 1989
Pentru detalii, vezi: România dupa 1989 si Revolutia româna din 1989.
Dupa caderea comunismului în tot restul Europei de Est, un protest început la mijlocul lunii decembrie 1989 la Timisoara s-a transformat rapid într-un protest na?ional împotriva regimului lui Ceausescu, înlaturându-l pe dictator de la putere.
O organizatie interimara formata din foste oficialitati comuniste a preluat controlul guvernului, iar Ion Iliescu a devenit presedintele provizoriu al tarii. Noul guvern a revocat multe din politicile oprimante si a închis câtiva dintre conducatorii regimului comunist.


Din 2007, România este membra a Uniunii Europene.
În mai 1990 s-au organizat alegeri ale partidelor pentru legislatura si presedintie. Iliescu a fost ales presedinte, iar partidul sau, Frontul Salvarii Nationale, a câstigat controlul legislativ. Petre Roman a devenit prim-ministru. Alegerile însa nu au pus punct demonstratiilor antiguvernamentale. Dezlantuirile minerilor au dus la demiterea guvernului Roman în septembrie 1991. În octombrie, fostul ministru de finante, Theodor Stolojan i-a urmat lui Roman ca prim-ministru si a format un nou cabinet.În alegerile nationale din 1992, Ion Iliescu si-a câstigat dreptul la un nou mandat. Cu sprijin parlamentar de la partidele parlamentare nationaliste PUNR, PRM si fostul partid comunist PSM, a fost format un guvern în noiembrie 1992, sub prim-minstrul Nicolae Vacaroiu.
Emil Constantinescu din coalitia electorala Conventia Democrata Româna (CDR) l-a învins în 1996 pe presedintele Iliescu, dupa un al doilea scrutin si l-a înlocuit la sefia statului. Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru. Ciorbea a ramas în aceasta functie pâna în martie 1998, când a fost înlocuit de Radu Vasile si mai târziu de Mugur Isarescu.Alegerile din 2000 au fost câstigate de PSD si Ion Iliescu, iar Adrian Nastase a fost numit prim-ministru.În 2004, alegerile l-au dat învingator pe Traian Basescu în functia de Presedinte al statului, în fruntea unei coalitii formata din PNL si PD, alaturi de UDMR si PUR, iar în functia de prim-ministru a fost numit Calin Popescu Tariceanu.
Din 2004 România este membru NATO, iar din 2007 a devenit membra a Uniunii Europene.În urma alegerilor legislative din noiembrie 2008, Partidul Democrat-Liberal a obtinut cele mai multe mandate, fiind urmat de alianta dintre PSD si PC, PNL si UDMR.Ulterior se formeaza un guvern de alianta, între PSD+PC si PD-L, condus de Emil Boc,pentru ca din decembrie 2009, în urma votului Parlamentului, PD-L, UDMR si grupul parlamentar al independen?ilor (devenit UNPR) sa alcatuiasca cabinetul Boc 2